Tu, fetița mea drăguță!

– Mami, de ce spune buna mea că sunt piersicuța ta?

– Rotunjoară și frumoasă, roșioară și pufoasă,

Tu, fetița mea drăguță, arăți ca o piersicuță,

Ca un soare când răsare din frumoasa noastră mare!

– Mami, și tu ești așa, că doar sunt fetița ta,

Dar parcă nu te-aș mânca și nici tu nu încerca!

Piersica este gustoasă, bună după orice masă,

Rotunjoară și gustoasă, roșioară și pufoasă,

Poate și portocalie, galbenă sau alburie,

Piersicuța, știi prea bine, e bună pentru oricine!

Dar mai am o întrebare, chiar dacă el este mai mare,

Radu ce fruct mai era pe când avea vârsta mea?

– El era un merișor, rotunjor și sănătos, roșior, tare frumos,

Ca un soare când răsare din frumoasa noastră mare!

Mulțumită ești tu, oare, de răspunsul la-ntrebare?

– Da, că sunt fetiță mare!