Astăzi, într-o zi norocoasă de 13 septembrie 2026, am ales să vă prezint o poveste care își are originea în anul 2012, mai exact pe 09.09. 2012. Pentru mine, cea care a consemnat-o, a fost o poveste nou-nouță, pentru că la acea vreme nu îl cunoscusem pe cel care a rostit-o, pe părintele Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța și duhovnicul românilor de pretutindeni, cum îl numesc eu cu mare drag și infinită prețuire. Pentru unii dintre dumneavoastră, povestea vă trezește cu siguranță amintiri, pentru că ați ascultat-o în direct, în urmă cu, iată, 14 ani!

V-ați lăsat luați de val și ați cumpărat prea multe fructe și legume de sezon iar acum vă rugați de cei din casă să le consume ca să nu le aruncați? Cei mici sunt plictisiți de porția din ce în ce mai… ofilită de fructe și oricât de mult v-ați strădui să le spuneți că e sănătoasă, refuză să se atingă de ea? Mda, soluții ar fi destule, de la compotul sau dulceața rapidă care vă scapă de… invazia de fructe până la supele și sosurile din legumele cumpărate pentru că erau la ofertă! Și totuși, ca să faceți toate astea aveți nevoie de timp, de energie, de chef, de pricepere și… Și lista ar putea continua! Vă vând un pont care împacă și timpul petrecut cu cei mici, și graba de a împiedica risipa de fructe și legume de sezon, și dorința de a mânca sănătos!

Someone told me, long ago, that if I want to make God laughing, then I should tell Him about my plans! Now, I can tell you that it is way much better giving God a good laugh with our plans, than making no plans at all! I mean, at least, we should dream more often.

Noi ca români avem o problemă mare, care se numește Fișa Postului Extinsă, adică nu se poate să îmi sară siguranța fără ca eu să mă duc să iau toată instalația să o verific și așa mai departe! Fraților, de ce luați munca altora?! De exemplu, pe mine, acum, mă așteaptă o țeavă spartă, acasă! Am avut ieri o ispită, crezând că pot să o repar! Să știți că nu am putut să o repar și acum trebuie să dau jos niște cutii care maschează anumite țevi și între timp, mi-am adus aminte de un principiu pe care eu însumi l-am postulat dar eu nu sunt cuminte, că am uitat de el! Adică, ceea ce știu eu să fac mai bine, să mă scol dimineața, să stau de vorbă cu oamenii, să îi încurajez, să îi îmbrățișez, aia trebuie să fac! Un singur lucru! Hei, dar eu mă apuc și spun:

– A, s-a spart țeava! Hai să îmi suflec mânecile, să mă apuc să o repar!