Eu mă străduiesc să vă spun câte ceva din ceea ce trăiesc, pentru că asta mi se pare mie că este Paștele! Paștele face din noi niște propovăduitori ai Învierii! Păi, cum poți să vorbești de Înviere, ținându-te de șale?!

– Aoleu, m-a distrus curățenia asta de Paști!

Duminică am primit un canon! Să recitesc o carte și să văd ce scoate aceasta din mine, după cinci ani de când am citit-o prima dată. Am mers mai departe, am plusat la numărul anilor, adică, și am ales sau… m-a ales ”Magia”, una din cărțile Rhondei Byrne, pe care am citit-o prin anul de grație 2014.

E prima miercuri din martie și avem exercițiu de alarmare. E greu să nu te gândești că undeva, nu foarte departe, nu este exercițiu, este realitate, una în care au fost prinși și români de-ai noștri. Știi când și unde pleci în vacanță dar nu știi când și pe unde te întorci! E greu să te gândești la rău la mal de mare, unde auzi chemarea muezinului la rugăciune, tocmai când te întorci de la biserică, ca într-o permanentă exersare a stării de pace din noi.

Crăciun fericit vă doresc tuturor și vă mulțumesc că îmi sunteți alături pe acest frumos drum de a împărtăși, aici, cuvintele părintelui Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța, fie ele din predicile rostite cu prilejul marilor sărbători, fie din alte frumoase ocazii. Este o binecuvântare pentru care îi mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dăruit această posibilitate și părintelui pentru îngăduință și ajutor. Totodată, le mulțumesc Veronicăi Cristina Radu și Nadiei Iancu pentru înregistrările lor, fără de care scrierea acestor povești nu ar fi fost posibilă.