Eu atunci când mă gândesc la Sfânta Cruce, mă gândesc și la viața noastră și parcă văd Sfânta Cruce așezată în mijlocul drumului, umbra crucii depinde de momentul zilei în care ne aflăm. Dacă este mai de dimineață și noi mergem spre apus, cu siguranță că viața noastră va avea așa o desfășurare pe umbra crucii, dar acum trebuie să ne bucurăm că mergem după cruce, mergem la nivelul la care crucea reprezintă pentru noi un drum, o cale, știm încotro să ne ducem. Dacă însă noi suntem deja la apus și mergem tot spre apus, umbra bineînțeles că este în spate și atunci, mesajul este că nu trebuie să ne uităm în spate, știm ce a fost! Dacă este într-o parte sau în alta, trebuie să înțelegem care este sensul în care trebuie să mergem și întotdeauna, din singura realitate a crucii, fiecare dintre noi avem percepția noastră. De ce să nu fie o percepție a bucuriei? De ce să considerăm că întotdeauna, pericolul care este lângă noi trebuie să fie neapărat al nostru? A, să fim precauți, da, într-adevăr, să fim precauți!