AVENTURILE LUI RA LA MARE (18)

 

E vară din nou la malul mării! Kiki şi Ra au mai crescut şi, bineînţeles, au devenit mai înţelepţi, aşa că dorinţa lor de a pleca în Turcia are şanse maxime de reuşită! Au pus la cale totul în secret, departe de urechile mamei-pescăruş şi mamei-delfin, dar şi de iscoditorul domn Corbu, mereu atent la şuşotelile lor.

A trecut un an de când au hotărât să traverseze Marea Neagră şi să se bucure de o minivacanţă pe cinste în Turcia. Acum că a venit din nou vremea caldă şi frumoasă, cei doi prieteni sunt bine antrenaţi. Ce mai, sunt în formă maximă! Nici nu este prea greu, zilele sunt lungi, e soare, briza adie uşor, hamsie e din belşug atât pentru zburătoare, cât şi pentru înotătoare, totul e perfect! În plus, tot ca parte a pregătirilor, în anul care a trecut, cei doi au mai plecat şi de acasă din când în când, pentru câteva zile, tocmai pentru ca mamele lor să se obişnuiască şi cu ideea că au crescut şi se descurcă singuri, revenind de fiecare dată în siguranţă la ele.

– Haaa, haaa, haaa! Kiki! Hai mai repede, am o veste grozavă pentru planul nostru secret! Nu o să-ţi vină să crezi! Am găsit deja un vas care pleacă spre Turcia! Haaa, haaa! Zburând în rotocoale deasupra mării, Ra îşi striga prietenul cât putea de tare, nerăbdător să-şi împărtăşească bucuria.

– Hei, dacă nu apăream aşa de rapid, cu siguranţă că planul nostru nu mai era un secret pentru nimeni şi nici aşa nu mai sunt sigur! De ce ţipi în halul ăsta?! Vrei să ne audă toţi, după ce un an întreg am reuşit să ţinem curioşii la distanţă?

– Scuze, scuze, dar chiar eram încântat şi nu mi-am dat seama! Aoleu! Dacă ne-o fi auzit careva? Ce facem acum? Amânăm pentru anul viitor, până se mai liniştesc apele sau renunţăm de tot la plan, dacă nu mai e un secret?

– Eşti grozav, ştii?! Îţi doreşti aşa de mult călătoria asta încât la cea mai mică greşeală eşti gata să renunţi? Dacă îţi pui ceva în cap, nu te dai bătut înainte de a începe! Nu aşa ai reuşit să câştigi şi concursul de astă-vară? Şi atunci te gândeai ce o să faci dacă o să câştigi sau ce facem toţi participanţii, dacă începe vreo ploaie. Până la urmă nici n-a plouat, iar acum eşti campion şi văd că te descurci binişor, nu te poţi plânge!

– Of, când mă iei aşa, parcă îl aud pe domnul Corbu!

– Ei, lasă! Ia spune, eşti sigur că vrei în excursie sau doar vrei să-mi faci mie pe plac?

– Normal că vreau, doar de-aia am găsit şi vaporul ăla! Ştii cum sunt eu, chiar tu ai spus că sunt mai prăpăstios, dar de-aia eşti tu prietenul meu cel mai bun, că mă încurajezi şi îmi forţezi limitele tocmai ca să mă bucur mai mult de tot ce facem împreună!

– Mda, doar că trebuie să îţi aminteşti să îţi mai ţii şi pliscul ăla închis din când în când. Măcar până plecăm din port! Hi, hi, hi! Anul trecut te gândeai cum să faci să nu îi spui mamei-pescăruş că pleci. Aşa-i că acum nu îţi mai baţi capul cu asta? Gata, suntem pe cont propriu!

– Ei, tot o să mă gândesc la ea, dar măcar ştiu că are încredere în mine că mă descurc oriunde aş fi.

Domnul Corbu e singurul care trebuie convins că toată agitaţia celor doi este doar pentru concursul dintre peşti şi păsări, ajuns la a doua ediţie şi care se ţine în ultima săptămână de vară.

(Va urma)

Share: