Weekend ploios dar voios, cu gândul la luni, 13!

E zi de răgaz, de weekend ploios dar voios, când citești, povestești, te plimbi prin  ploaie, că doar nu te topește, cum spunea bunica! Un timp de calitate petrecut altfel, ca în copilărie, când spre disperarea părinților dornici să se odihnească în weekend, tu abia așteptai ziua de luni, când deschidea la librărie, să îți cumperi cartea mult visată. Dacă depășea bugetul sau ajungeai prea târziu și nu mai era la vânzare, dădeai fuga la bibliotecă sau la colegul mai norocos, să împrumuți cartea!

Era o nerăbdare entuziastă a răsfoielii și apoi a discuțiilor interminabile despre povestea citită, care acum mă duce cu gândul la un început de săptămână frumos, într-o zi de ianuarie 13, 2025! Știți, v-am spus deja, la Biblioteca Județeană Constanța, părintele Marius Moșteanu susține a treia conferință a sa, ”Timp și Spațiu. Sacru și Profan”. Un subiect la care vă invit să meditați, pentru că eu am început deja!

Mă gândeam la spațiul și modul în care alegem să ne petrecem timpul și cum acea alegere poate transforma profanul în sacru. Când vrem să petrecem timpul citind, mergem la librărie, în căutarea… acelei cărți! Poate fi una pentru a aprofunda un subiect de examen, poate fi una de călătorii sau de science-fiction, pentru a ne antrena imaginația, poate căutăm inspirație citind poveștile de viață ale altora sau vrem să recitim poveștile copilului din noi ajuns acum părinte sau bunic.

În… profanul librăriei poate nu găsim acea carte sau poate prețul ne cam… sperie bugetul și atunci, pentru că totuși chiar trebuie să citim cartea, ne îndreptăm spre sacrul bibliotecii. De ce sacru? Pentru că acea carte studiată în sala de lectură sau acasă trebuie predată așa cum am primit-o, pentru a le fi călăuză și celor care o vor răsfoi după noi, ca un fel de rugăciune pentru înțelepciune, răbdare și smerenie pe care am învățat-o acasă sau în biserică. Biblioteca este sacră prin cărțile dar și prin rostul ei, iar timpul petrecut în ea scoate cititorul din profanul cotidian.

Nu există timp pierdut în bibliotecă, ci doar timp câștigat! Un copil care trece pragul unei biblioteci pătrunde în lumea magică în care totul îi este cu putință! Săptămâna Altfel care apropie copiii de bibliotecă, de… cititul la comun, este aidoma călătoriei cu autobuzul pentru o familie care circulă doar cu mașinile proprietate personală: o ieșire mare din zona de confort. Dacă părinții și bunicii ar continua… săptămânile altfel, ar putea porni cu cei mici în adevărate aventuri urbane, transformându-se în turiști în propriile orașe. Ar lăsa mașinile acasă în weekend și ar lua la pas sau la… autobuz străzile, pentru a descoperi anumite zone, în tihnă, fără… întrecerea voinicească de la volan.

La bibliotecă ar ajunge mai întâi pentru a o localiza când nu e atâta agitație ca în cursul săptămânii, după care, odată satisfăcută curiozitatea… geografică și arhitecturală, într-o zi lucrătoare va veni și satisfacerea curiozității de bază, cea a cunoașterii citite sau ascultate.

Acei îndrăzneți părinți, bunici și copii ar descoperi oameni noi, lucruri și locuri noi și ar ajunge acasă mai liniștiți și mai bucuroși de echipa făcută. S-ar opri și într-o librărie, să cumpere o hartă a orașului, pentru ca în weekend-ul următor, cu ochii închiși, cei mici să pună degetul pe o nouă zonă… turistică a orașului.

Biblioteca prin cititul la comun și orașul prin transportul în comun, pe jos sau cu autobuzul, ajută oamenii să renunțe la bulele de confort și siguranță în care s-au izolat adesea din nebăgare de seamă și să descopere că fac parte din ceva mai mare și mai frumos, la fel ca și în biserică. Nu toți credem la fel, ne rugăm sau trăim la fel dar Dumnezeu are iubire și răbdare destulă cu noi, să ne descoperim pe noi înșine și unii pe alții ca parte a întregului care este.

Dacă v-am amintit de conferința de luni 13, de la ora 16, gândiți-vă la timpul câștigat la Biblioteca Județeană, ascultându-l pe părintele Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța și trăind ”… emoțiile provocate de evocarea unor amintiri ce definesc Timpul și Spațiul după noi sisteme de măsură”. Ce întrebări i-ați adresa? Sacre sau profane?!