Am fost acum câteva zile invitat la o expoziție și m-am apropiat de niște statuiete foarte măiestrit lucrate, dar din punctul de vedere al artei frumosului nu satisfăceau sub nicio formă! Am bănuit că e vorba de estetica urâtului, dar nu m-am lăsat pradă! Și i-am spus celei care se ocupa de expoziție, nu știam că profesorul dumneaei a fost cel care aranjase expoziția, am îndrăznit să mă apropii și să îi descriu puțin ce văd.

Imaginați-vă că în viața aceasta iubiți pe cineva. Dacă sunteți părinți, iubiți copiii, dacă sunteți soț, iubiți soția, dacă sunteți bunic, iubiți nepotul. Dar întrebarea este următoarea: când îl iubiți?

Ne apropiem de un început frumos de școală, ne apropiem de tot ceea ce înseamnă grija de a înțelege că în ultima săptămână de vacanță putem să creăm ceea ce urmează în nouă luni! Cum? Printr-o atmosferă frumoasă.

Poate v-ați întrebat, de multe ori, de ce anumiți oameni despre care credeți că n-au niciun Dumnezeu, că n-au nicio preocupare spirituală, totuși trăiesc mult și bine, au și spor, sunt și sănătoși tun.