Am revenit și cu ultima parte a conferinței ”Înțelegând moartea, ne eliberăm viața”, cea dedicată întrebărilor adresate de public și răspunsurilor primite de la invitați, părintele Marius Moșteanu și psihoterapeut Geanina Nicolae. Vă promit că veți descoperi o serie de întrebări la care nu știați că așteptați răspuns, dar vă veți simți și din ce în ce mai plini de pace și iubire, pe măsură ce parcurgeți aceste rânduri. O experiență uluitoare trăită de Geanina Nicolae, cea a morții clinice, deslușită cu zâmbetul pe buze de părintele Marius, în dulcele grai al Ortodoxiei adevărate, care mângâie sufletul așa cum numai Dumnezeu o poate face prin oamenii dragi Lui.

Iată, la o săptămână distanță de la Conferința ”Înțelegând moartea, ne eliberăm viața”, vă invit la o lectură captivantă, cu subiecte bine alese de gazda conferinței, Oana Maria Constantin și bine explicate de invitați, părintele Marius Moșteanu și psihoterapeut Geanina Nicolae. Am reușit să scot pe curat, cum se spunea pe vremuri, povestea conferinței, prima ei parte, căci întrebările publicului și răspunsurile invitaților vor fi publicate separat.

Așa cum spune părintele Marius, când faci ceva ce îți place, nu simți că muncești, așa am simțit și eu ascultând și scriind bogăția poveștii acestei conferințe. Vă invit așadar să vă umpleți sufletul de pace, liniște, speranță și multă iubire, o iubire fără început și fără sfârșit, care oprește timpul în loc, în acest prezent continuu al zilei de azi.

Mi-era dor să țin în mână un crin! Mi-a fost foarte greu în ultima vreme să țin cont de multe lucruri. Mi-era dor să îmbrac aceste veșminte, cum mi-este dor să port un veșmânt care mi-e tare drag, cu înflorituri populare. Îmi e dor să leg cu tricolor busuiocul. Până acum a trebuit să mă abțin, că au fost confiscate aceste simboluri de altcineva.

Bucuria trăirii unei întâlniri… în deplasare cu oameni frumoși, ”uniți în cuget și-n simțiri”, din Dobrogea, Oltenia și Muntenia, este o provocare pentru mine de a o povesti. Conferința ”Înțelegând moartea, ne eliberăm viața”, organizată de Oana Constantin la Casa de Cultură a Studenților din București și avându-i ca invitați pe părintele Marius Moșteanu și pe psihoterapeutul Geanina Nicolae a reușit această unire în preocupări frumoase. Chiar dacă cu greu găsesc cuvintele potrivite, îmi amintesc că ”povestea este tăcerea amintirii din noi”, așa cum frumos și… provocator a definit-o părintele Marius Moșteanu într-o altă conferință de-a sa și asta mă încurajează să merg mai departe. Tăcând dar scriind.