”Dacă aveți ceva sfânt, încercați ”nimic zicând”, atunci când lumea vă spune lucruri urâte despre propria persoană. ”Nimic zicând” este singurul răspuns pe care Postul ne învață să îl oferim, fără să fim catalogați ca obraznici că nu vorbim, fără să fim catalogați ca oameni care nu știm ce să răspundem. Chiar dacă vor avea această impresie, este treaba celor care gândesc așa”.
”Aveți grijă să nu vă amăgească cineva”.
Iată-ne ajunși în fața Postului Mare, un Post care vine cu multă încărcătură și această avertizare pe care a făcut-o Mântuitorul, să avem grijă să nu ne amăgim, parcă este ruptă exact din vremurile noastre. După ce ni se spune să nu ne amăgim când vedem lupte, când vedem războaie, când auzim tot felul de lucruri urâte care se vor întâmpla, să nu uităm că ”nu vor veni toate până când nu se vor împlini toate”.
Un cioban, sus la munte, cu oi o parte albe, o parte negre și un student, probabil că era la Agronomie, l-a întrebat:
– Măi baciule, cam câtă iarbă mănâncă oile astea într-o zi?
– Cele albe cam cât ai da o coasă de vreo zece metri, dus-întors.
– Da? Și cele negre?
– Și cele negre.
– Măi baciule, dar cam câtă apă beau? Cât lapte dau?
– Cele albe să știi că dau cam jumătate de litru, 700 de mililitri la mulsoare.
– Și cele negre?
– Și cele negre.
După ce i-a mai pus câteva întrebări, i-a pus o întrebare de bază:
Cum poți să răspunzi unui vegan ce se mănâncă de Post sau unuia care nici nu vrea să audă de pește?! Păi, stai, măi, că nu e obligatoriu să mănânci pește, dacă nu îți place! Mai e câte unul care întreabă dacă are voie să mănânce pește, dacă nu a ținut Post.
Nu am de unde să scot răspunsuri la așa ceva, dar problema este despre deschiderea pe care o avem pentru Post! Asta înseamnă că Postul poate fi personalizat!
