Poate v-ați întrebat, de multe ori, de ce anumiți oameni despre care credeți că n-au niciun Dumnezeu, că n-au nicio preocupare spirituală, totuși trăiesc mult și bine, au și spor, sunt și sănătoși tun.

De ceva vreme, mă tot gândesc la modul în care poporul român a știut cum să transforme răul în bine, negativul în pozitiv, adică. O dovadă în acest sens ar fi și fiorosul zmeu din basmele populare, acel personaj mereu învins pe final de poveste de Făt-Frumos, salvatorul Ilenei Cosânzeana sau Sânziana! Dacă ar fi să găsim un echivalent al… zilelor noastre pentru această frumoasă pereche de poveste probabil am zbura, aidoma zmeului, peste ocean, la Barbie și Ken.

Să vorbim puțin cu părintele Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța, despre copiii de azi și de ieri și poveștile lor.

– Părinte, Dumnezeu și Sfântul Nicolae, cel îndrăgit de copii, au rămas în veșmintele din icoanele bisericilor sau, dacă ar fi un concurs de desen, i-am vedea în blugi, aidoma bunicilor de azi?

AVENTURILE LUI RA LA MARE (3)

Cât era ziua de lungă, Kiki şi Ra se amuzau împreună, că doar are balta peşte, aveau subiecte destule dar şi planuri mari!

– Visul meu este să ajung pe ţărmul celălalt, tocmai în Turcia. Acolo sunt tarabe unde se prăjesc tot felul de peşti pentru turişti şi eu chiar aş gusta nişte peşte de-al lor, spuse Kiki.

– Hmmmm! Mai că aş merge şi eu să îl iau de pe tarabă şi să ţi-l pasez în apă, dar nu cred că pot să zbor atât, ar fi obositor. Şi nu cred că m-ar lăsa mama să plec aşa departe. Dacă nu mai găsim drumul spre casă?

– Trebuie doar să îţi doreşti mult şi se rezolvă. Şi apoi, pentru asta ai un prieten delfin! Eu înot, iar tu nu trebuie să zbori, când oboseşti, poţi să pluteşti pe apă sau să stai pe spatele meu.