Să glumim puțin!

Să rădem, să glumim puțin,

Dar să ne și reamintim!

Pe vremuri, când cu mic cu mare

Ne pregăteam de defilare,

Nu aveam mici de pus pe jar,

Nepoții noștri n-au habar!

Ne bucuram că după prânz,

Toți obosiți, nervoși, flămânzi,

Veneam acasă mai devreme

Și nu aveam de ce ne teme,

Că n-am lipsit nemotivat

Și totul bine-am terminat.

Acum e mare încleștare

Pentru aceeași sărbătoare!

Ne îmbulzim s-avem de toate

Ca să mâncăm pe săturate,

Și mici, și cârnăciori, fripturi,

De parc-avem vreo zece guri!

De bună voie stăm la coadă

Dar repede sărim la sfadă

La vreo bătrână singurică,

Venită doar pentru-o pâinică,

Lăsată-n față, drept la casă,

Scăpând de coada cea… stufoasă!

Sărim cu gura imediat

Că, uite, am întârziat,

Ea are vreme câtă vrea,

De ce s-o tot grăbi așa?!

Uităm de Paște și de Post,

Uităm că toți avem un rost

Și gata, de-întâi mai, zi mare,

Ne-ncingem viața pe grătare!

Dăm tonul la sezonul nou,

În care micul e… erou!

Ne potolim la Înălțare,

Apoi dăm drumul și mai tare

La viața repede-nainte,

Fără măcar să ținem minte

Că dacă vrem să reciclăm,

Mai bine nu mai cumpărăm

Atâtea bunătăți de soi

S-ajungă iarăși la gunoi.

Noroc că vine Postul iar

Și nu mai facem mici pe jar,

Ne pregătim pentru Crăciun,

Când tot creștinul e mai bun

Și-apoi, de Anul Nou ce vine,

Cu toții ne dorim doar bine.