Croncănind cu frenezie

Croncănind cu frenezie

Într-un pom cu frunze multe,

O cioară ar vrea să știe

Dacă are cin’ s-asculte!

Țopăie pe crengi nervoasă,

Schimbă tonul, se înfoaie,

Cioara-i tare furioasă,

Creanga iute se îndoaie,

Apriga înaripată

Cade-n gol fără de veste,

Oricât de înflăcărată

Și-a strigat a ei poveste!

Jos, o mâță plictisită

Râde de se tăvălește,

Cioara cea afurisită

Din strigat nu se oprește

Dar picând în gol ca glonțul,

A căzut chiar pe pisică,

A lovit-o-n cap cu clonțul

Și-acum țipă ea de frică!

Tu, copile, râzi vreun pic

Ca și mâța plictisită?

Înțelegi ce vreau să zic?

Viața merită trăită

Și cu câte-un clonț în cap

Ori c-o trântă dintr-un pom,

Ia-o repede la trap,

Nu uita să rămâi om!