Când lumea toată e în sărbătoare

Și-mpodobește case fistichiu

Și sufletele-și capătă culoare,

În așteptarea Moșului hazliu!

A fost Crăciunul, anul nou e-n toi,

S-au stins luminile, culorile-au pălit,

Copiii țin Crăciunul viu în noi,

Cu fiecare râs ori cuvințel rostit!

Ei știu ca nimeni alții să viseze,

Ne-nvață și pe noi, dacă-i lăsăm,

Cu ochii minții pot să coloreze

Imagini vii la care noi vibrăm.

Ei văd Crăciunul care vine iară,

Deja fac liste Moșului iubit,

Se bucură de el, seară de seară,

În timp ce noi deja am adormit.

Îi spun povești cu vise îndrăznețe

Și îl țin treaz până și-n miez de vară,

Ajută pe oricine să învețe

Că negreșit, Crăciunul vine iar și iară!

De fapt, nici n-a plecat, e-n amintire,

În sufletul ce vesel se distrează

Împrăștiind și adunând iubire,

Numai când mintea ni se relaxează.

Nu face calcule, nici nu refuză

Să creadă în minunile de peste zi,

Chiar dacă uneori e mai confuză,

Se bucură colinde-a auzi!

În loc să ținem mintea veșnic trează

Imaginând scenarii tot mai triste,

Să ne privim copiii cum visează

Și îi scriu Moșului povești și… liste!

 

Pixabay picture

Share: