Mai aproape de… întoarcerea la noi înșine

Cu gândul la apropiata conferință a frumoasei… treimi de la malul mării, doamna poveștilor de poveste Ani Cășărică, părintele Marius Moșteanu și psihologul Costin Dămășaru, de care ne vom bucura pe 25 mai, de la ora 18, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret ”Jean Constantin”, mi-a venit ideea de a vă invita să (re)citiți rândurile scrise de mine… la cald, imediat după prima mea întâlnire cu acești oameni frumoși și poveștile lor care ne inspiră. Sper eu că deja aflați în apropierea verii toride, veți îngădui acele rânduri de ambianță pe care le scriam atunci, în iarnă, ca să vă introduc în atmosfera trăirilor mele.

Îmi doresc ca această frumoasă aducere aminte să fie o bucurie pentru cei care sunteți interesați de subiectul conferinței din 25 mai, ”Întoarce-te la tine. Între Destin și Alegere”, pentru că deja mergem mai departe, după ce anul trecut am aflat despre ”Echilibrul emoțional: Sănătatea minții și a sufletului”. Vă las acum să citiți trăirile mele de anul trecut, ca o pregustare a celor din primăvara acestui an.

Am fost la biserică și la cinematograf în același timp!

Astăzi, pe la 17.00, oră de vârf într-o zi de luni, pe o ninsoare ca în copilărie, am plecat spre Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret Jean Constantin,  la Conferința ”Echilibrul emoțional: Sănătatea minții și a sufletului”. Dacă mă luam după minte și… datele din teren, ninsoarea promitea un ghețuș pe cinste la încheierea evenimentului, dar sufletul m-a scos din zona de confort și bine a făcut! Nu puteam rata bucuria întâlnirii cu părintele Marius Moșteanu și de a mă afla la… cinematograf și la biserică în același timp, de această dată!

Emoția mi-a fost dublată și de revenirea copilului din mine în fosta sală de cinema Republica, updatată, dar tot evocându-mi amintirea atâtor filme pe care reușeam să le văd acolo.

Am ajuns acasă cu bucuria că vă pot împărtăși măcar un strop din atmosfera frumoasă creată de realizatoarea de emisiuni de la Dotto Tv, Ani Cășărică și de invitații săi minunați, părintele Marius Moșteanu, duhovnicul românilor de pretutindeni, așa cum îmi place mie să îl numesc, și psihologul Costin Dămășaru, a cărui activitate este recunoscută internațional. O treime, îndrăznesc să spun, cu care constănțenii se pot mândri pentru că pur și simplu e bine să ascultăm povești frumoase care inspiră, dau speranță și aduc mai multă lumină în sufletele dar și în mintea noastră, pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine!

Povești personale deosebite ale invitaților dar și ale realizatoarei conferinței, răspunsuri la întrebările adresate de public, 700 de suflete sorbind cuvintele în căutarea echilibrului sufletesc, păcii lăuntrice și descoperirii sinelui, pentru o evoluție personală și personalizată, căci nu există soluții general valabile și nici de pe o zi pe alta.

O invitație lansată de părintele Marius de a ne iubi mai mult, a fi vii, prezenți, dar nu într-o contemplare pasivă, ci antrenându-ne să ne descoperim și să ne reinventăm, să ne updatăm și să reîntinerim cu ajutorul generației tinere, explicații generos oferite de Costin Dămășaru despre… fascinantul nostru creier și mintea lui, un frumos echilibru între suflet și minte realizat cu delicatețe de Ani Cășărică, ea însăși apreciat psiholog. Discuții despre Inteligența Artificială și impactul acesteia asupra vieții noastre, dar și asupra presei într-o lume în goană nebună după senzaționalul negativ.

Sper să revin și cu transcrierea unor fragmente din conferință pentru a vă face părtași la lucruri frumoase și răspunsuri la întrebări pe care nu știam că le aveam. Sincer, abia aștept să ajung la Conferința părintelui Marius de la Biblioteca Județeană Constanța, ”Eros și Agape. Călătoria spre marea iubire”, lunea viitoare!

Ninge încă la Constanța dar aerul sărat al mării ne-a păstrat drumurile numai bune pentru a ne bucura de orașul nostru în straie albe, primenite.

Mulțumesc pentru fotografii părintelui Marius și Nadiei Iancu, pentru că și acestea ne arată mai bine decât cuvintele mele cum părintele Marius este, este prezent, echilibrat și se bucură de experiența alături de generațiile mai tinere, care, așa cum spune dânsul, au întotdeauna dreptate. Îndrăznesc să cred că cele 700 de suflete prezente în sală au putut primi mesajele de care au avut nevoie tocmai pentru că părintele a pregătit aceste suflete cu răbdare și blândețe, ani la rândul. S-a vorbit despre recunoștință, iubire de sine, iertare, liber arbitru și puterea gândirii pozitive.

Așa cum spune părintele despre Norman Vincent Peale, la început, acesta a scris cartea ”Puterea credinței”, el fiind pastor, dar cartea s-a bucurat de un real succes pentru generații la rând abia când i s-a schimbat titlul în ”Puterea gândirii pozitive”, traducerea în română fiind ”Forța gândirii pozitive”. O chestiune de marketing, de viziune, dar Norman Vincent Peale a acceptat transformarea titlului tocmai pentru că a intuit că mesajul său va ajunge la și mai mulți cititori. Acum, Norman Vincent Peale este numit de parte din presa americană ”guru autodidact”, probabil pentru că acesta a fost pastorul copilăriei președintelui Statelor Unite, Donald Trump. Ce contează de fapt?! Rezultatul strădaniei sale.

Le mulțumesc celor trei oameni frumoși ai Constanței că le pasă de cetate și de cetățenii ei, că îmi îngăduie să vă povestesc câte ceva despre ceea ce mă animă la fiecare întâlnire cu ei și în felul acesta să dau mai departe, cum spune părintele Marius, bucuria unei teme pentru acasă, celor care citiți aceste rânduri, să vă gândiți la ce amintiri vă stârnește întâlnirea cu acești oameni frumoși și poveștile lor. Vă mulțumesc că citiți aceste rânduri pe care le-am început la sfârșit de luni și le-am încheiat la început de marți, în acest fascinant moment acum, când dacă nu dorm, vorbesc despre ieri ca despre azi și despre azi ca despre mâine! Înțelegeți, sper, acest joc al copilului din mine! Îi mulțumesc bunului Dumnezeu că îmi îngăduie și îmi inspiră această joacă minunată cu scrisul, povestitul, tradusul și trăitul spre bucuria mea sporită de a celor care îmi citiți poveștile.

În loc de explicații foto, îi mulțumesc doamnei Ani Cășărică pentru fotografiile care mă ajută să fac această poveste încă și mai frumoasă!