– Cineva și nu-ți spun cine,

M-a-ntrebat ceva de tine.

Dacă ești copil cuminte,

Dacă versuri mai ții minte,

Cât să-i spui o poezie,

Când la tine o să vie!

– Cine-i? Moșul? Spune-mi, buni!

Există!!! Nu cum spun unii

Că Moșul e inventat.

Dă-mi, te rog, haina cea groasă,

Că merg la Cristi acasă!

– Și cuminte când mai ești?

Iar vrei să mă necăjești?

– Păi, eu fac o faptă bună,

Altfel cine o să-i spună

Lui Cristi să fie bun,

Că vine Moșul acum?!

Să învețe o poezie,

Că acum nimic nu știe

Și râdea mai ieri de mine,

Când spuneam că Moșul vine!

Spunea că e inventat

De-un bunic cam disperat

Că nepotul nu-i cuminte,

Dar vezi că Cristi minte?

– Tu să-i spui că Moșu-i bun,

Că m-a rugat să vă spun

Să-nvățați și-un cântecel,

Un colind mai mititel,

Să-l cântați și la serbare,

Și pe strada asta mare,

La bunici fără nepoți,

Să îi bucurați pe toți.

Moșul știe că-l iubiți,

Că sunteți copii cuminți

Și-o să vină la noi toți,

Părinți, bunici și nepoți!

Pixabay photo

Share: