Ploaie și furtună, cer senin și soare, o zi de iarnă la Constanța, amintind de chilia duhovnicului, în care omul intră tulburat de griji și iese luminat de pacea primită.

– Cineva și nu-ți spun cine,

M-a-ntrebat ceva de tine.

Dacă ești copil cuminte,

Sărutări din Rai coboară

Și albesc frumos pământul,

Oare pentru-a câta oară