”Nu știu alții cum sunt, dar eu”, astăzi, mi-am încărcat bateriile cu o porție zdravănă de ”amintiri din copilărie” cu aromă de vanilie, cu povești care îndeamnă la povești și cu multă pace sufletească și iubire. Nu am făcut decât să particip la cea de-a șaptea conferință susținută de părintele Marius Moșteanu în Aula Bibliotecii Județene Constanța, unde am ajuns cu nerăbdarea și curiozitatea copilului din mine dornic să asculte povești.

Ce ar fi fost vacanțele copilăriei fără cărți împrumutate, cumpărate, citite și povestite până târziu în noapte?! Ce ar fi scriitorul fără cărțile citite care l-au făcut să viseze frumos și să creadă că poate și el să găsească cuvinte potrivite pentru poveștile lui?! Ce ar fi orașul acesta de la malul mării fără Biblioteca Judeațeană și poveștile ei care încă se scriu?!

Orbul din naștere este omul care se naște astăzi și dacă nu este atent, rămâne orb toată viața! Dacă nu își închide telefoanele și nu știe când este eliberat de influențele din afară, este orb toată viața!

Am revenit și cu ultima parte a conferinței ”Înțelegând moartea, ne eliberăm viața”, cea dedicată întrebărilor adresate de public și răspunsurilor primite de la invitați, părintele Marius Moșteanu și psihoterapeut Geanina Nicolae. Vă promit că veți descoperi o serie de întrebări la care nu știați că așteptați răspuns, dar vă veți simți și din ce în ce mai plini de pace și iubire, pe măsură ce parcurgeți aceste rânduri. O experiență uluitoare trăită de Geanina Nicolae, cea a morții clinice, deslușită cu zâmbetul pe buze de părintele Marius, în dulcele grai al Ortodoxiei adevărate, care mângâie sufletul așa cum numai Dumnezeu o poate face prin oamenii dragi Lui.

Iată, la o săptămână distanță de la Conferința ”Înțelegând moartea, ne eliberăm viața”, vă invit la o lectură captivantă, cu subiecte bine alese de gazda conferinței, Oana Maria Constantin și bine explicate de invitați, părintele Marius Moșteanu și psihoterapeut Geanina Nicolae. Am reușit să scot pe curat, cum se spunea pe vremuri, povestea conferinței, prima ei parte, căci întrebările publicului și răspunsurile invitaților vor fi publicate separat.

Așa cum spune părintele Marius, când faci ceva ce îți place, nu simți că muncești, așa am simțit și eu ascultând și scriind bogăția poveștii acestei conferințe. Vă invit așadar să vă umpleți sufletul de pace, liniște, speranță și multă iubire, o iubire fără început și fără sfârșit, care oprește timpul în loc, în acest prezent continuu al zilei de azi.