Tu cum ai scăpat copilul de superstiții?

Știi că nicio țară din lume nu duce lipsă de o listă lungă cu tot felul de lucruri care se fac într-un anume fel, la o anume vreme, că altfel cine știe ce rău se poate întâmpla. Sigur, lista nu spune și ce se întâmplă bine, dacă respecți cu strictețe acele interdicții. Nu este un subiect de râs sau de criticat, este doar o invitație și o dorință de a trăi mai liberi, căutând să învățăm mai bine, unii de la alții, metode noi!

Ce sunt superstițiile? O serie de blocaje emoționale sau de proiecții ale unor evenimente negative, de care trebuie scăpat poate tocmai prin expunerea la ele. Fiecare casă are câte o poveste din asta, cel puțin, care nu face decât să accentueze fricile celor mici dar și ale celor mari!

Chestia cu 13, cu întorsul din drum, cu pisica neagră, cu bau bau, toate astea trebuie evitate. Sigur, nu poți sta în drum așteptând ca pisica neagră a vecinei să îți taie tacticos calea sau nu poți pleca la piață și intenționat să te întorci din drum ca să verifici teoria asta! Totuși, poți constata că respectiva pisică le taie calea tuturor celor din casa ei, că sunt state din lume care chiar preferă asemenea pisici negre tocmai că spun că le aduc noroc, iar chestia cu întorsul din drum poate fi repede combătută, dacă stai să te gândești că atunci când pornești să faci ceva de folos, nu trebuie să te oprești doar că ai uitat cheile pe masă sau telefonul! Pur și simplu te întorci să iei ce ai de luat și îți vezi de drum. Poate este doar un semn că trebuie să fii mai atent sau este doar o mică întârziere tocmai ca să fie toate lucrurile în regulă atunci când ajungi unde ți-ai propus! În loc să pleci fără telefon sau să amâni pe a doua zi drumul, mergi până la capăt și sigur vei avea ceva interesant de povestit celor care afirmă că dacă se întorc din drum, nu le merge bine!

Sunt tot felul de afirmații de acest gen, transmise din generație în generație, de genul ”eu până ce nu muncesc pe rupte, nu câștig nimic”, ”banii sunt răi”, ”nu face baie în zi de sărbătoare”, ”scuipă peste umăr și fă trei pași înapoi, când trece pisica neagră prin fața ta”, încât dacă ar trebui respectate toate, nu ar mai avea nimeni timp să trăiască viața din plin. Sigur, există și replica aceea totală cu ”eu așa am apucat de la mama” și, la fel de sigur, este dreptul fiecăruia de a trăi cum crede de cuviință! Totuși, atunci când copiii sunt implicați într-o astfel de educație, trebuie să faceți echipă nu doar cu ei, ci și cu bunicii și străbunicii, adesea principalii autori de… transmitere pe cale orală a unor astfel de povești iar atunci când cei mici vin cu ele de afară, de la alți copii, să știți cu toți cum să… desființați frica și poveștile care o induc.

Repet, nimeni nu este scutit de superstiții, ce se face sau ce nu se face în preajma marilor sărbători, de cele mai multe ori, este o diferență extrem de fină între tradițiile specifice unei anumite zone sau unui anumit popor și respectivele superstiții. Știți vorba aia, ”dacă nu exista, nu se povestea”! Trebuie să învățăm cu toți să ne însușim acele obiceiuri aducătoare de bucurie, o sărbătoare a iubirii în plus, împrumutată de la americani în avansul celei românești a Dragobetelui, 12 zile de Crăciun ca în colinda cu același nume, chiar și Halloween-ul, care bucură pe cei mici cu costumații felurite dar și cu răsplata dulciurilor, ca să nu mai vorbim despre Ziua Recunoștinței!

Obișnuiți copilul să fie îndrăzneț, să nu se teamă de tot felul de povești, personaje sau lucruri. Sigur, în același timp, trebuie învățat și să nu râdă de cei care le au și cred în ele! E o chestiune de respect! Asta o faceți prin exemplul personal dar și având grijă să aibă încredere în voi, nu în vecina care știe ea mai bine. S-ar putea ca și voi să vă mai eliberați de unele superstiții odată cu cei mici, că doar educația de pe vremuri s-a mai updatat și ea, ca posibilitate de informare, cel puțin!

Faceți ca frica de întuneric, de pedepse divine sau cine știe ce alte povești să dispară și să fie înlocuită cu speranța în lumina dimineții de mâine sau chiar a veiozei de pe noptieră, cu iubire, pace și cu blândețe dar și cu asigurarea celor mici și mari, deopotrivă, că orice s-ar întâmpla, rezolvați împreună, cu curaj și bucurie, nu cu frică și pedepse. Un copil neînțeles sau nesprijinit devine un adult nesigur pe el, anxios, care se integrează mai greu în orice mediu sau, dimpotrivă, acceptă mai ușor orice provocare și reușește. Ambivalența afirmațiilor.

Tu cum ți-ai depășit unele frici sau cum te-ai eliberat de unele blocaje generate de superstiții? Împărtășește și celorlalți cititori experiențele tale.