Citește și dă mai departe!

Dacă citiți o carte, veți constata că ceea ce v-a entuziasmat pe dumneavoastră, prietenii sau colegii or să spună că pe ei nu i-a impresionat și că au înțeles alte lucruri în aceleași cuvinte care pentru dumneavoastră au însemnat altceva.

Ce înseamnă asta? Fiecare carte este valoroasă pentru ceea ce scoate din fiecare. Niciodată să nu credeți că dacă un prieten de-al dumneavoastră, citind o carte, vă scoate altă idee, nu este valoroasă. Este foarte valoroasă pentru el, dar nu încercați să luați ideile lui și să i le puneți pe ale dumneavoastră:

– Bă, de fapt, ăsta așa a vrut să facă!

Nu! Pentru fiecare om, fiecare lucrare scrisă este una care trebuie să scoată din el, altfel știți ce facem? Devenim bibliotecile acelea cu colecții de cărți frumoase, cartonate, așezate pe culori, pe enciclopedii, care însă, dacă te apropii de ele, nu au folia protectoare ruptă după 15 ani de la achiziționare! Sunt biblioteci seci! Dar din păcate, bibliotecile acelea sunt cărate în spate de omul care spune:

– De abia aștept să ies la pensie, să citesc!

Nu o să citești, îți trebuie antrenament în toate! Alții spun:

– Astea-s pentru nepoții mei!

Nepoții tăi trebuie să știi că au în bagaj ceea ce ai tu în cap! Dacă tu nu ai în cap biblioteca asta pe care ai dat atâția bani și te-ai străduit ca în fiecare săptămână să nu pierzi vreun număr că, vezi Doamne, coperțile aveau niște numere, ele au rămas doar numerele de pe coperți, atât, măcar aceste cărți ar fi trebuit să fie în capul tău și nepotul tău avea în capul lui ceea ce ai și tu în capul tău! Asta înseamnă să vinzi tot și să dai săracilor! Să dai la o parte coperțile cărții și să îți asumi tot ceea ce interiorul cărților poate scoate din tine și atunci ai scăpat de bagaj. Dacă cineva mi-ar spune că s-a pierdut Scriptura și nu mai pot citi absolut nimic, niciodată, din Scriptură, vă spun că aș fi mulțumit cu ceea ce a scos Scriptura din mine până acum! Asta înseamnă să scăpăm de bagaje! Știu că sună puțin ciudat pentru dumneavoastră. Ați scăpat de bagajul unei cărți atunci când nu trebuie să vă mai duceți la ea să citați din ea într-un anumit fel. Atunci ați scăpat de bagajul cultural pe care, din păcate, îl țineți cu mare preț și dacă cineva vă întreabă ceva, argumentați de acolo. Nu argumentați de acolo! Pentru că argumentele sunt valabile pentru cei care le-au scris, pentru noi cei care am citit, trebuie să fie valabil ceea ce a scos din noi acel mesaj!

Împărăția Cerurilor este în bucuria de a constata că dintr-un raft de bibliotecă, acele cărți au rămas în suflet și puteți să le dați cuiva, să le mai citească și alții, nu le mai păstrați! Ele sunt importante pentru ceea ce au scos din dumneavoastră și au lăsat acolo! Asta înseamnă să mergi după Hristos după ce dai tot, ”Vinde tot, împarte săracilor, o să ai comoară în Cer, adică în cap, și vino și urmează-Mi Mie”!

Să lăsăm deoparte tot ceea ce ne poate trage în jos! De exemplu, orice tradiție pe care începem să o facem de dragul tradiției, orice lucru pe care îl facem numai la suprafață devine un bagaj, nu mai devine o cultură din mintea noastră, cultura trebuie să fie tot ceea ce uităm după ce am învățat, ce a rămas după ce am uitat tot ce am învățat, asta e cultura! Înseamnă că un om cu adevărat cultural nu este un om plin de bagaje. Cultura nu înseamnă bagaje, cultura nu înseamnă biblioteci, înseamnă ce a rămas după ce ai citit fiecare carte din bibliotecile pe care le-ai citit. Și atunci nu mai devin atașamente, sunt ale tale! Mântuitorul îl vrea pe om, pe el, nu cu ce are pe lângă el, pentru că și în lumea de dincolo la fel trecem. Dacă tu ai vrut să dobândești Împărăția Cerurilor, nu îți dai seama că trebuie să mergi de unul singur? Tu și cu tine! Dar dacă tu ai tot felul de bagaje după tine, normal că nu ai cum să ajungi în Împărăția Cerurilor.

Urmarea lui Hristos înseamnă fără bagaje de mână, înseamnă tot ceea ce ai în cap. Atunci când se întâmplă ceva în avion, primul lucru de care stewardesele trebuie să aibă grijă este să anunțe, să le aducă aminte pasagerilor că vor pleca din avion fără niciun bagaj. Sunteți pregătiți pentru asta? Da, în caz de pericol, nu luați bagajele! Asta ne cere Hristos, astăzi! De ce luați bagajele? Trebuie să supraviețuiți cu ceea ce aveți în cap, toate amintirile pe care le aveți, cu toate emoțiile și trăirile. Asta înseamnă că deja coborâm de la 12.000 de metri și ajungem cu toată încărcătura pe care am avut-o în conștiința că după un drum în care ne-am întâlnit cu Dumnezeu, că niciodată nu știi când ești în aer, dacă mai cobori pe pământ, atunci îți dai seama că ai înțeles ceva. Toată Dogmatica și toată credința ortodoxă lasă bagajul deoparte și întreabă-te dacă poți trăi așa și dacă vă spune cineva, așa, foarte bine șlefuit, că nu poți trăi, contraziceți-l! Poți trăi cu foarte puține lucruri. Ce ar fi însemnat să fii înconjurat de bagaje, dar pe fundul oceanului?

Noi suntem astăzi chemați să lăsăm bagajele, ca să putem să Îl urmăm pe Hristos. Să lăsăm bagajele pentru că ele ne țin pe loc, nu pot să ne introducă gândul în noi, acolo unde găsim Împărăția Cerurilor. Așadar, mergeți cu Împărăția Cerurilor din voi spre case, acolo veți găsi Împărăția Cerurilor din casă și fiecare dintre cei pe care îi găsiți în casă are Împărăția în el! Acolo trebuie să găsim și acolo este răspunsul la întrebarea ”Ce să fac să moștenesc viața veșnică?”. Să mă duc acasă liniștit în sufletul meu și în casa în care mă așteaptă alte Împărății ale Cerurilor.

Știți ce fel de om poate să schimbe lumea? Omul pe care lumea nu l-a schimbat! Cum poate să te schimbe lumea? Forțându-te să faci ce vrea ea! Dacă nu vom reuși să ieșim din aceste atașamente educaționale, sociale, politice, nu putem să mergem mai departe.

Fragmente editate și adaptate din predica părintelui Marius Moșteanu la Dregătorul bogat – Păzirea poruncilor; înregistrarea audio a predicii este pe https://www.youtube.com/watch?v=VdobjTtIHqk, cu mulțumiri pentru autoarea înregistrării, Veronica Cristina Radu.