Soarele se culcă-n mare?

– Mami, tu ce crezi, oare, soarele se culcă-n mare?

– De unde ai răsărit cu așa lucru trăznit?!

– Păi, atunci, el cum răsare zi de zi direct din mare?

Și cum ajunge pe cer, chiar și-n zilele cu ger?

– Se trezește-n Răsărit și se culcă-n Asfințit,

Însă nu că s-ar culca, ci doar pleacă undeva,

Luminează mai departe, alți copii, în altă parte,

Până ce iarăși răsare din învolburata mare!

Mai ții minte la bunici? Soarele sclipea-n urzici,

Se-oglindea în stropi de rouă, apoi ne zâmbea și nouă,

Răsărea de după deal, c-așa-i soarele-n Ardeal!

– Și când plouă sau când ninge, soarele atunci se stinge?

– Foarte bună întrebare, dar e vremea de culcare,

Dormi, visezi și te-odihnești, ca s-asculți alte povești!

– Lasă că mă fac eu mare și aflu tot despre soare!

– Și vii și ne spui și nouă o poveste, poate două…