Borrow me some blue

From your angel eyes,

Add a smile or two

Vă spuneam ieri că Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt încheie o etapă foarte importantă în care Dumnezeu ne-a dat de toate. Mai mult decât atât nu se poate, dar noi de acum înainte trebuie să fim conștienți de ceea ce avem. Ce avem? Avem totul. Avem, în primul rând, mesajul unei realități: ”Împărăția Cerurilor este în voi”. În noi este Împărăția Cerurilor, asta înseamnă că avem totul! Și o să spuneți:

– Dacă avem totul, de ce nu suntem fericiți?!

Acesta este un răspuns, nu este o întrebare!!! Am constatat că nu suntem fericiți? Înseamnă că nu știm să folosim ceea ce avem! Ca un copil care se duce la școală cu temele făcute și, atunci când este surprins de o anumită întrebare, nu știe să răspundă, intră în panică și își blochează mintea pentru că el, la cât a învățat, se aștepta să ia zece! Și noi suntem oriunde la fel, cu potențialul de a lua zece la toate întrebările și toate examenele! De ce, totuși, nu folosim ceea ce avem?! Pentru că nu folosim oglinda!

Ne aflăm în Duminica Mare, așa este numită în calendarele tradiționale românești, cea mai mare dintre duminici, pentru că aici, deja se încheie o lucrare care a început odată cu Bunavestire. Se încheie lucrarea de Mântuire din partea lui Dumnezeu și urmează să ne-o împropriem noi. Pogorârea Duhului Sfânt este o sărbătoare mare pentru că este momentul din care noi am primit tot ceea ce puteam să primim și acum ține numai de noi cum folosim darurile.

Să ne bucurăm împreună de primirea răspunsurilor la acele întrebări pe care nu știam că le avem dar copilul din noi căuta o validare pentru pașii făcuți de el, șturlubatic, apropo de amintirile lui Creangă, înaintea părinților, sărind exuberant în acel… pas al voinicului care ne-a bucurat sau nu orele de Educație Fizică!

Povestea propusă ca temă a fiecărei conferințe pe care părintele Marius Moșteanu o susține în Aula Bibliotecii Județene Constanța nu ar fi completă fără răspunsurile pe care părintele le oferă cu generozitate la întrebările adresate de spectatori și citite de doamna preoteasă Elena Moșteanu. Vă invit să vă bucurați citindu-le, așa cum am făcut eu ascultându-le în direct și apoi scriindu-le! Eu știu că m-am bucurat și de înghețata primită la final de conferință, în prima zi de dietă, că doar era luni, și de vestea bună că ne putem… înălța cu cinci centimetri și… ușura cu niște kilograme prin simpla trăire… asistată într-o perioadă din tinerețea noastră fără bătrânețe, dar cel mai mult și mai mult m-am bucurat, ca să citez copilul din mine, că am petrecut două ceasuri în prezența părintelui Marius și a familiei sale frumoase, depănând amintiri alături de oameni de seamă veniți să ne bucurăm împreună.