Lunea în glumă

Dănuț a petrecut vacanța la bunici. Mai toată ziua, prietenele bunicii se perindau la o cafea și un fursec prin casă, vesele și zgomotoase. Bunicul era mai tăcut și prefera să iasă la plimbare cu Boris, ciobănescul german al familiei. Înainte să plece acasă la el, copilul îl întreabă pe bunic:

– Bunicule, care este cel mai bun prieten al tău, că nu prea am văzut să ai musafiri, cât am stat aici?

– Eeei, bunica ta este prietena mea cea mai bună, așa să știi.

– Eu zic că Boris este.

– Cum o să fie câinele cel mai bun prieten al meu, se poate așa ceva?

– Păi, când au venit prietenii mei la joacă, tu l-ai luat pe Boris și l-ai închis în camera ta, să nu ne deranjeze. Când i-ai dat drumul, se bucura de parcă nu te mai văzuse de un an. Crezi că dacă ai închide-o pe bunica într-o cameră, când i-ai da drumul, tot așa s-ar bucura sau te-ar lua și la bătaie, de nervi?!

Copiii sunt cei care ne fac cel mai mult să zâmbim și să râdem, încă de când apar pe lume. Sunt mereu puși pe tot felul de năzdrăvănii, întrebări incomode și constatări care mai de care mai originale.

Chiar dacă nici ei nu țin supărarea în primii lor ani de viață, încet, încet, lucrurile se schimbă. Oare de ce? Ce face un copil care până mai ieri se bucura să rămână în vacanță la bunici, să se înfurie teribil și să își înfrunte părinții, când nu vor să îl lase să stea acasă sau să plece într-o tabără cu prietenii?

Gândește-te la aspectul ăsta. E luni și decât să te lași atras în tot felul de știri alarmiste sau conversații morocănoase, amintește-ți de propria copilărie, de inocența acelei vârste. Încă ți se mai ”citează” din afirmațiile amuzante făcute atunci sau din cuvintele pocite pe care le rosteai când ai început să vorbești? Ești părinte sau bunic și ai tolba plină de povești despre copilul sau nepotul tău? Care ar fi cea mai memorabilă glumă făcută de el sau năzdrăvănie? Așa-i că ai început deja să zâmbești? Doar ăsta a fost și scopul. Dacă timpul îți permite, lasă un comentariu la finalul paginii sau trimite un mesaj pe livesreverse@gmail.com cu o amintire frumoasă legată de propria copilărie sau de copilul sau nepotul tău. Poate ai și un răspuns la ce am făcut cu copilul din noi, pe unde l-am lăsat să rătăcească și cât de des îi mai dăm ocazii de bucurie, fără teama de a fi judecați!

Fotografie https://pixabay.com/ro/users/sabbracadabra-16906297/