Am un papagal isteț,

Mare și cam vorbăreț,

Cu penajul verde tot,

Îl iubesc de nu mai pot!

Nu te teme că e mare,

Cu ghearele-ascuțite tare!

Este ca un copilaș,

Jucăuș și drăgălaș,

Vrea mereu băgat în seamă,

La joacă mereu te cheamă!

Când ești trist, te-nveselește,

Te imită, se rotește,

Ajunge cu capu-n jos,

Vrea să pară curajos!

Dă-i vreo două-trei alune

Și el mulțumesc îți spune,

Că așa l-am învățat!

Nu-i așa că-i minunat

Chiar dacă-i cam răsfățat?

 

Mulțumiri pentru fotografie prietenului meu Florin Nișcoveanu

Share: