Am revenit și cu ultima parte a conferinței ”Înțelegând moartea, ne eliberăm viața”, cea dedicată întrebărilor adresate de public și răspunsurilor primite de la invitați, părintele Marius Moșteanu și psihoterapeut Geanina Nicolae. Vă promit că veți descoperi o serie de întrebări la care nu știați că așteptați răspuns, dar vă veți simți și din ce în ce mai plini de pace și iubire, pe măsură ce parcurgeți aceste rânduri. O experiență uluitoare trăită de Geanina Nicolae, cea a morții clinice, deslușită cu zâmbetul pe buze de părintele Marius, în dulcele grai al Ortodoxiei adevărate, care mângâie sufletul așa cum numai Dumnezeu o poate face prin oamenii dragi Lui.

Așa am simțit, după Pescuirea Minunată, a fost Prohodirea Minunată! Sunt doar câteva impresii pe care mă străduiesc să le împărtășesc la o oră târzie, pentru a face o mică introducere la predicile părintelui Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța la Rânduiala scoaterii Sfântului Epitaf și Prohod. Dimineață, părintele Marius ne-a dat o nouă lecție de viață la superlativ, ne-a invitat la ”antrenamentul înțelegerii unei vieți prin faptul că tot ceea ce a fost în secunda pe care am depășit-o a murit! Și atunci nu ne vom mai teme de moarte”. În predica sa a fost și o invitație de a trece de la numere la nume, căci ”rostul vieții noastre este să trecem de la o cifră la un nume, de la o vârstă în ani la o vârstă în roade”.

Dacă vrei să ai un copil viu, trebuie să stai lângă el. Nu ”om la om” ca la meci, de nu poate ăla să dea o pasă sau să primească o pasă. Nu. Să ai disponibilitatea ca atunci când este nevoie, să fii! Să fii! Copilul are nevoie să fii părinte!