Prin pânza de păianjen străvezie

Ne cernem amintiri demult trăite,

Le mai pudrăm apoi cu-n strop de poezie

Dacă nu ar fi uitarea,

Să albească amintiri,

Noi am rătăci cărarea

Am fost acum câteva zile invitat la o expoziție și m-am apropiat de niște statuiete foarte măiestrit lucrate, dar din punctul de vedere al artei frumosului nu satisfăceau sub nicio formă! Am bănuit că e vorba de estetica urâtului, dar nu m-am lăsat pradă! Și i-am spus celei care se ocupa de expoziție, nu știam că profesorul dumneaei a fost cel care aranjase expoziția, am îndrăznit să mă apropii și să îi descriu puțin ce văd.

Cine are nevoie de un anume pretext pentru a vorbi despre iubire? Un cantautor american spunea foarte frumos că ”iubirea este să înveți cântecul din inima cuiva și să i-l cânți atunci când simte nevoia mai mult”! Să vorbim despre cel mai minunat sentiment trăit de om, căci Dumnezeu este iubire, cu părintele Marius Moșteanu!