Am fost la piață, am ochit o grămadă mare de dovleci dolofani și portocalii, în tonuri diferite dar care mi-au bucurat nu doar privirea, ci și sufletul, cu o misiune clară, să aflu povestea muncii și pasiunii ce a stat în spatele respectivei grămezi de bucurie de sezon.

”O fetiță cu fundiță” s-a-ntâlnit la grădiniță

Cu ”Cri-Cri-Cri”, toamna cea gri

Și cu ”cățelușul creț”, mare și cam nătăfleț,

– Aș vrea să știu de ce nu-ți place când tata-mare tace,

Iar eu când vreau să cânt, îmi spui să cânt în gând.

Ne apropiem de un început frumos de școală, ne apropiem de tot ceea ce înseamnă grija de a înțelege că în ultima săptămână de vacanță putem să creăm ceea ce urmează în nouă luni! Cum? Printr-o atmosferă frumoasă.