Ne aflăm la început de Triod, la început de lună și la început de Post către Înviere. Atunci când aflăm că urmează o perioadă de post, parcă ne furnică, așa, pe șira spinării, câte un gând. Niciodată omului nu îi este chiar așa de ușor să își înfrâneze pornirile și nu trebuie să credem că este nefiresc să ne speriem de întuneric sau să ne speriem de necunoscut, sau să avem teamă că începem o perioadă altfel decât alta, sau chiar că ne temem de întâlnirea cu cineva pe care nu l-am văzut de mult. Sunt lucruri firești, fac parte din firea omului.

Noi, cei care suntem atât de amestecați cu grijile, atât de agitați și atât de programați pentru fiecare secundă, primim, astăzi, un cuvânt excepțional:

– Lăsați totul deoparte, viața este altceva decât ați crezut până acum!

Era un copil al unei familii deosebite, toți cuminți, toți așezați, fără nicio falsă modestie, știa copilul valoarea lui, dar avea o nelămurire:

– Tati, am văzut că există foarte multă lume rea, dacă noi ăștia buni i-am omorî pe cei răi, am rămâne numai cei buni?

Și i-a spus tatăl:

– Nu, am rămâne numai ucigași.