Rața și al ei rățoi fac un mare tărăboi,

Înoată în cerc pe lac, strigând tare: Mac, Mac, Mac!

Pelicanii pofticioși stau la sfat neputincioși,

După drumul lor cel lung, cu mâncarea nu se-ajung.

Au visat să vină-acasă, pește mult să pescuiască,

Poate nu e prea târziu să te gândești la celebrele leftovers americane, acele mâncăruri rămase după vreo masă festivă, pe care aș prefera să le numesc ”ecouri… culinare”. Spun asta în speranța că încă nu ai aruncat carnea preparată la cuptor sau la tigaie, castraveciorii în oțet sau în saramură sau… mormanul de piure de cartofi la care nu prea s-a uitat nimeni la masa de Paște. Sigur, mă refer la acele alimente gata preparate rămase pe platouri, nu la cele din farfuriile în care s-a pus cu vârf, ca la reclamă, iar apoi s-a luat doar din vârf.

AVENTURILE LUI RA LA MARE (4)

Kiki şi Ra au început antrenamentele pentru călătoria lor în Turcia, numai că au atras atenţia atât a păsăretului din zonă, cât şi a vietăţilor marine.

– Hei! Ce tot zbori aşa de pe mal în larg şi înapoi, fără ţintă? Mă enervezi numai cât mă uit la tine!, îl apostrofă, într-o zi, bătrânul domn Corbu pe Ra, în timp ce îşi usca penajul pe balustrada falezei. Am venit şi eu să mă însoresc puţin şi să respir aer sărat şi tu mă ameţeşti cu turele tale nebuneşti! Ce pui la cale cu Kiki?