O mamă-mare și un cățel mic mi-au înveselit dimineața de ieri, chiar când aveam mare nevoie de asta! Îmi plac mult câinii și profit de orice ocazie pentru a-i admira, așa că recunoscând de la distanță un Yorkshire terrier, abia așteptam să se apropie din sens opus! Mi se părea ceva în neregulă cu boticul lui negru și mai mic decât în mod normal. Bunica îl purta în lesă în pas domol, al ei, căci al lui era mărunt și grăbit ca nu cumva să rămână în urma stăpânei! Știți, ea făcea un pas cât el făcea zece!

Am pornit de la prima poezie publicată anul trecut, chiar în prima zi de primăvară, de Mărțișor românesc, și am continuat cu altele, în special pentru copii. V-o dau la citit îndată, ca pe o dragă aducere aminte a mea, dar și ca pe o provocare pe care v-o lansez de a descoperi, în acest nou început de primăvară, cum ați evoluat în anul ce a trecut de la cea veche la cea nouă. Nu în raport cu ceilalți, ci cu voi înșivă, desigur.