Încercați gândul intuitiv, încercați lucruri pe care ați considerat că nu puteți să le faceți și o să vedeți cât de ușor le puteți face! V-ați speriat degeaba! Cei care sunteți de vârsta mea v-ați speriat de CNP, apropo, pot să le spun celor care tot rostogolesc informații cu tot felul de sperieturi de înrolări și așa mai departe, că după 63 de ani scăpați de toate, nu vă mai cheamă nimeni!

De ce vă spun toate acestea? Pentru că avem niște reflexe limitative, ”numai asta se poate”, ”numai până la vârsta asta se poate”, ”numai asta poate să fie o rețetă de succes”, bineînțeles că acel copil căruia tot timpul i se spun lucrurile acestea va deveni un adolescent care va primi alt set de limitări și va deveni un om matur cu alt set de limitări și încet, încet va îmbătrâni în niște limitări și la sfârșitul vieții nu o să știe dacă se putea trăi și altfel sau nu.

Dacă nici această tâlcuire minunată a predicii ”Tânărul bogat” care în interpretarea clasică ne cam… dădea fiori pe șira spinării nu vă face să vă simțiți liberi să vă bucurați de cât de bogați sunteți de fapt, atunci știu sigur ce vă va face: următoarea predică pe care părintele Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța ne-o va tâlcui! Dar, vă invit să vă bucurați de rândurile pe care le veți citi în continuare despre educație, despre sperietoarea facturilor cu TVA mărit și rezolvarea ei în doi timpi și tot două mișcări, despre copii dar și despre bătrânețea trăită sau pregătită din timpul tinereții și maturității și un inventar pe care suntem datori către noi și Împărăția Cerurilor din noi să îl facem. ACUM!  

Astăzi am de vânzare tot. Astăzi îmbrățișez pe toți. Astăzi vă dau și nu vreau să primesc nimic înapoi, pentru că mi-am făcut un sistem în care a da înseamnă a spori. A da celuilalt măcar un zâmbet înseamnă a avea mult mai mult decât ai avut înainte de a da.

Vă spuneam ieri că Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt încheie o etapă foarte importantă în care Dumnezeu ne-a dat de toate. Mai mult decât atât nu se poate, dar noi de acum înainte trebuie să fim conștienți de ceea ce avem. Ce avem? Avem totul. Avem, în primul rând, mesajul unei realități: ”Împărăția Cerurilor este în voi”. În noi este Împărăția Cerurilor, asta înseamnă că avem totul! Și o să spuneți:

– Dacă avem totul, de ce nu suntem fericiți?!

Acesta este un răspuns, nu este o întrebare!!! Am constatat că nu suntem fericiți? Înseamnă că nu știm să folosim ceea ce avem! Ca un copil care se duce la școală cu temele făcute și, atunci când este surprins de o anumită întrebare, nu știe să răspundă, intră în panică și își blochează mintea pentru că el, la cât a învățat, se aștepta să ia zece! Și noi suntem oriunde la fel, cu potențialul de a lua zece la toate întrebările și toate examenele! De ce, totuși, nu folosim ceea ce avem?! Pentru că nu folosim oglinda!