Când eram mic, nu eram lăsat de părinți sau de bunici să pun mâna pe cuțit și îmi spuneau:
– Fug îngerii de lângă tine!
Un lucru extraordinar, de o Teologie atât de adâncă încât nici astăzi nu aș putea să vă explic exact ce era în mintea mea de copil, când vedeam un cuțit, deși știam că acel cuțit în mâna bunicului putea să taie și o găină, în mâna bunicii putea să taie și o pâine, știam că în mâna mea alungă îngerii! Vă imaginați că aici ne întâlnim cu Dumnezeu, încă de mici, dacă știm să ne întâlnim cu îngerii, atunci știm să pregătim întâlnirea noastră de mai târziu cu Dumnezeu!