Un copil privește cu admirație la stiloul dirigintelui său, cu care acesta a promis că va scrie în catalog doar notele de zece. Privește și visează, cum numai copiii știu să facă, cum peste ani va da autografe pe cartea sa, cu acel stilou. Mai târziu, același copil citește și conspectează, într-o singură noapte, ”Inteligența Materiei”, cartea profesorului Dumitru Constantin Dulcan și visează din nou, de această dată să își întâlnească și să își îmbrățișeze autorul preferat, cel care i-a arătat că Dumnezeu există și pentru oamenii de știință, într-o vreme în care comuniștii se străduiau din răsputeri să contrazică acest lucru. Copilul se pregătea să devină preot, după ce deja pe la 4 ani știa că aceasta îi va fi calea și își confecționase, din hârtie albastră de împachetat, primele straie preoțești. Este povestea viselor împlinite ale părintelui Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța.

”Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc” la ziua de… 10 a 10-a, mă bucur și trăiesc nerăbdarea plină de entuziasm a copilului din mine, căci Părintele Profesor Dr. Marius Moșteanu alături de Profesor Psiholog Ani Cășărică își lansează cartea!

Anume am început cu vorbele marelui povestitor Ion Creangă, pentru a trezi și în dumneavoastră, cititorii poveștii mele, copilul din fiecare, mereu dornic de cunoaștere, cu mintea deschisă către o lume frumoasă, visând cu ochii larg deschiși și trăind minunile visării lui cu bucuria dar și cu convingerea firească de la Dumnezeu că totul îi este cu putință. Totul, înainte ca noi, cei mari și atotștiutori să îl ”trezim” cu tot felul de… imposibilități. Da, cei care îi cunosc și îi iubesc cu inima deschisă pe cei doi co-autori ai cărții ”Terapia Tăcerii” au visat la o carte a lor, iar visul nostru comun cu al lor a devenit realitate ca în poveștile copilăriei!

Viața omului este cartea, iar el este aidoma semnului de carte care marchează prezentul. Chiar și când acesta se mai caută prin trecut, energia acelor momente regăsite îl propulsează în… viitorul prezent, ca o mașinuță cu arc pe care o tragi înapoi ca să meargă înainte.

Într-un exercițiu de imaginație cum numai copiii pot avea, uneori, semnul de carte se mai pune și în viitorul poveștii, ca atunci când visezi cu ochii deschiși și te oprești pentru a trăi, iar oprirea te aduce mai aproape de bucuria trăirii viitorului. Așa văd cartea ”Terapia Tăcerii”, o împlinire a unui vis la nivel de energie colectivă, autori și cititori, deopotrivă, o minunată colaborare a doamnei Prof. Psih. Ani Cășărică cu Preot Dr. Marius Moșteanu, despre care, co-autoarea spune că ”s-a născut din credința că liniștea vindecă acolo unde cuvintele se opresc. (…) Nu este doar o carte, ci o chemare: să asculți Tăcerea și să descoperi Lumina din ea”.