Toamna e tare hazlie,

De știți să priviți la ea,

Când nervoasă, când zurlie,

Dacă vrei o toamnă tristă,

Tot cu nasul în batistă,

Tu vezi frunzele că mor,

Zi de Post, de 14 septembrie, zi în care Înălțarea Sfintei Cruci curăță miraculos praful uitării așternut peste an asupra semnului crucii, redându-i strălucirea în sufletele noastre. În fapt de seară sfântă, aflăm de pe adresa de Facebook a doamnei Ani Cășărică despre o lansare de carte care vine parcă să ne arate că Dumnezeu ne iubește mult de tot, așa cum suntem și ne trimite numai îngeri!

M-am uitat așa, pe fugă, pentru că sunt multe lucruri pe care le vezi deodată și văzusem câteva sute de vizionări chiar în momentul acesta (n.a. la urmărirea în direct, online, a predicii ”Înmulțirea pâinilor”, ținută de părintele Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța). Am aflat de la cineva că era ora 2.38 în Canada și eu slujeam acolo! Vă imaginați ce înseamnă să nu ai limite, să nu ai frontiere?! Vă imaginați că eu cu mintea oricum eram acolo dar mi s-a și confirmat, mi s-a confirmat că am putut să mă împrăștii! Mi s-a confirmat că din mâinile mele, Hristos s-a împrăștiat în Cuvântul Său în unghere pe care piciorul meu nu le-a parcurs până acum! Poate cu ajutorul lui Dumnezeu o să ajung și pe acolo, dar asta înseamnă cum să faci să fii după ce nu mai ești! Cum să faci în primul rând să fii atunci când ești! Trebuie să fii împrăștiat, să fii destins și să ai convingerea că nu ai limite!