Azi am chiulit de la biserică! V-am spus că am acest obicei, dar cred că și el este bun tocmai pentru că îmi îngăduie să privesc totul cu entuziasmul copilului aflat, parcă, la prima întâlnire cu duhovnicul și cu Dumnezeu. Dacă tot am scris ieri despre ”Ziua de după”, datorită cuvântării părintelui Marius Moșteanu, preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Vechi din Constanța, și dacă tot am chiulit de la întâlnirea cu Dumnezeu, atunci să știți că a venit Dumnezeu la mine!

Atât de mult ne iubește Dumnezeu, aici, la Constanța, că l-a trimis pe Sfântul Nicolae în ajutorul Iepurașului, să bucure copiii de toate vârstele, în Sâmbăta Mare! Ne-a luminat și încălzit sufletele cu soare blând, a potolit și vântul, liniștind marea cea mare dar și gândurile noastre, astfel încât să gustăm din plin din bucuria ultimei zile de Post, în așteptarea Învierii.

”Izgonirea lui Adam din Rai”, așa cum trebuie să citez formularea din calendar, este, de fapt, despre noi, adică este o invitație la a pleca din zona de confort. Da, știu că iar o să îmi fac prieteni foarte mulți! Zona de confort nu este un termen duhovnicesc, este un termen psihologic și medical, nu mă bag, Doamne ferește, peste Psihologie și peste Psihoterapie, dar aici suntem colegi, știți, mă… răsfăț și eu, oleacă! Dar, să știți că această zonă de confort nu este la fel pentru toți. Logica spune că o zonă de confort este zona în care te simți bine să faci ceva ușor și firesc.