– Buni, parc-aveai pisică,
N-am văzut-o-n curticică!
Unde umblă pe-așa ploaie?!
Urlă-așa de tare vântul,
Norii-aruncă-n noi cu ploaie,
De s-a speriat pământul
Să știu mai mult, să fiu mai mult, să fac
Sau poate e de-ajuns să tac
Și orice-aș ști, aș fi și-aș face
După Înviere,
Dumnezeu ne-a dat
Blândă adiere
