Un sunet semănând izbitor cu scârțâitul unei baterii de chiuvetă care stă să… cedeze nervos de prea multă solicitare venea, totuși, Slavă Domnului, de afară. Ridicând privirea spre cer, am constatat că văzut sute de grauri zburând haotic pe deasupra caselor și blocurilor, parcă nehotărâți încotro să apuce. Deși nu credeam, am reușit să îi fotografiez înainte de a înnegri copacul unui vecin, aterizând obosiți, care pe unde apucau.

Când te trezești înainte ca zorii zilei să își facă simțită prezența și când vezi întunericul care demonstrează asta, auzi gâlceava amuzantă a pescărușilor, te miști… natural, atât de natural încât până și junghiul din genunchiul drept te face să te simți viu și binecuvântat că poți ajunge la baie, simți pe piele atingerea apei calde, ce lux, dacă stăm să ne gândim, mai apoi simți mirosul proaspăt de cafea ce te îmbie la o și mai mare acuratețe a simțurilor, guști și din binecuvântarea apei potabile din ce în ce mai rece pe măsură ce și nopțile au devenit tot așa, spui: